2.13. Alte prevederi pe care Garcea legislatorul le-a conceput prost

August 30, 20160 comentarii



Cu Garcea la luat permisul auto



2.13. Alte prevederi pe care Garcea legislatorul le-a conceput prost


Legislatia are caracter temporar. Ea e menita sa rezolve probleme specifice unei anumite perioade. Odata ce tehnologia, mentalitatile si starea sociala se schimba, si legislatia face la fel. Se poate spune ca e imperfecta din start. Codul rutier este cel mai predispus la schimbari. Ritmul in care automobilele s-au schimbat s-a regasit in schimbarea regulilor de circulatie rutiera. Insa exista numeroase cazuri in care legislatia rutiera este prost redactata. Probabil ca autorii ei au avut pareri diferite fata de anumite detalii ale anumitor situatii. Alteori prevederile sale sunt desuete, ramanand la realitatile unor perioade anterioare. Alteori ea da senzatia de lipsa de unitate, de complicare inutila a prevederilor.

Nu de putine ori precizarile din codul rutier stabilite de unii ca Garcea legislatorul mai mult incurca cu formularile sale stupide, desi ele sunt initial menite sa ajute. Una dintre acestea este cea a interzicerii stationarii dar permiterii opririi in dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice. Desigur, legislatia a stabilit aceste prevederi pentru a-i facilita proprietarului folosirea caii de acces si de a-l scuti de anumite neplaceri din partea neatentiei si nepasarii altor soferi care pot bloca intrarea. Pentru simplificare, in mod normal ambele trebuie interzise. Oprirea este considerata o stationare de maxim 5 minute: de ce sa astept eu cineva 5 minute dupa un sofer plecat sa-si ia cafea ca sa pot sa ies din curte? O astfel de situatie practic este o blocare a drumului chiar si pentru maxim 5 minute. Nu vad care ar fi motivul pentru care un sofer ar fi nevoit sa opreasca la 2 metri in afara unei astfel de intrari. Poate doar existenta unor magazine foarte mici si apropiate; dar aici intervin alte reguli care pot rezolva aceasta potentiala problema.

Dar aceasta prevedere poate sa devina un pic mai simpla, mai flexibila si mai eficienta pentru a-l multumi mai mult pe proprietar. Legislatia ar trebui mai curand aduce niste exceptii logice la o astfel de interdictie, cum ar fi, de exemplu acordul proprietarului al carui drum se blocheaza, sau o situatie de urgenta. Oricum, un astfel de acord al proprietarului pentru stationare practic face inutila inclusiv interdictia stationarii. Sa presupunem ca un proprietar descarca niste marfa cu un camion chiar in fata drumului sau de acces: o sa vina vreun politist sa-l amendeze pe sofer pentru ca i-a adus proprietarului marfa si stationeaza acolo la cererea acestuia pana cand o va descarca? Ar fi absurd sa se intample asa. Noroc insa ca nu toti politistii sunt Garcea si unii inteleg absurditatile legii sau incapacitatea ei de a rezolva anumite situatii iesite din comun.

HG 1391/2006, actualizata 2014 privind circulatia pe drumurile publice are la Art. 147 urmatoarea prevedere:

„Conducatorul de autovehicul sau tramvai este obligat:

3. Sa verifice functionarea sistemului de lumini si semnalizare, a instalatiei de climatizare, sa mentina permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si placutele cu numarul de inmatriculare sau inregistrare ale autovehiculului si remorcii.”

Toate aceste verificari previn posibile consecinte negative asupra celorlalti participanti la trafic sau vidul in controlul traficului rutier, cu exceptia instalatiei de climatizare. Ce treaba are legislatia cu instalatia mea de climatizare? Pe cine afecteaza ea? De ce sa fiu eu obligat sa o verific in conditiile in care nu toate masinile au asa ceva? Pe de alta parte cum poti sa verifici si sa penalizezi tu ca legiuitor pe cel ce n-a verificat-o? Iti poti da seama ca luminile nu functioneaza, sau ca numarul de inmatriculare nu se vede sau ca parbrizul/luneta sunt prea murdare. Pentru acestea exista si pedepse. Dar cum iti dai seama ca soferul X n-a verificat instalatia de climatizare? Şi ce fel de pedeapsa ii aplici pentru asa contraventie in conditiile in care doar ai lansat o astfel de precizare dar nu ai dus-o si pana la capat cu posibilitatea de pedepsire? Iata ca o astfel de prevedere nu are nici o noima.

Alteori exprimarile din codul rutier sunt anacronice. Iata la Art. 78, alin 2, punctul b) din codul rutier o exprimare tipica a la Garcea chestionatorul :

„ linia continua dubla, pentru separarea sensurilor de circulatie cu minimum doua benzi pe fiecare sens, precum si la drumuri cu o banda pe sens sau in alte situatii stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul politiei rutiere.”

O astfel de exprimare suna ca „va ploua in estul, vestul si restul tarii”. Ea incalca regula enumerarii si clasificarii pe baza aceluiasi criteriu de generalitate al notiunilor din logica. Poti sa spui mai exact ca linia continua dubla serveste drept ax central al drumului fie el cu una sau mai multe benzi pe fiecare sens. Sau poti spune ca se foloseste in general pe drumurile cu minimum doua benzi pe fiecare sens, cu unele exceptii „stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul politiei rutiere”. Dar daca imparti notiunea mai generala de „drum public” in doua notiuni mai putini generale, respectiv „drum public cu o singura banda pe sens” si „drum public cu mai multe benzi pe sens” trebuie sa faci diferenta intre ele in ceea ce priveste modul de aplicare a regulii. In caz contrar atat gandirea dar si exprimarea care o ambaleaza sunt aiurea. Nu exista argumente pentru nefolosirea notiunii mai generale in acest caz. Daca exprimarea nu foloseste notiuni mai generale pentru o clasa de obiecte cu aceleasi proprietati, atunci ea devine prolixa. De aceea folosim notiunea de „afara partii carosabile” si nu enumeram la nesfarsit notiuni ca „trotuar” + “iarba” + “padure de Stejar” + “padure de brad” +“padure de plop”, etc.

Alteori legea se contrazice pe sine. In art. 83, (3) din codul rutier se spune:

„Marcajul format dintr-o linie in zig-zag semnifica interzicerea stationarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completata cu inscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosita pentru semnalizarea statiilor de autobuze si troleibuze, respectiv de taximetre.”

Pentru cei nefamiliarizati cu legislatia rutiera mentionez ca stationarea este o oprire mai mare de 5 minute. Asadar, legea permite imobilizarea masinii in acest spatiu pe o durata mai mica de 5 minute. Iata ca acest aliniat 3 permite oprirea dar nu stationarea. Problema este ca Art. 142, g) [sau 174 g) in alte surse, (n-am inteles de ce)] spune:

” Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor: in statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25 m inainte si dupa acestea;”

Iata ca acest articol intra in conflict cu art. 83 si interzice si oprirea voluntara. Contradictia consta in faptul ca art. 83, (3) permite oprirea in spatiul carosabil marcat in zigzag si imobilizarea voluntara a vehiculului pentru maxim 5 minute, in timp ce Art. 142, g) o interzice total. Pentru ajustarea celor doua articole e nevoie fie de schimbarea cuvantului „stationarii” din art. 83 (3) cu sintagma „opririi voluntare”, fie de schimbarea sintagmei „oprirea voluntara” cu cuvantul „stationarea” in art. 142 g) . Cum ne-am obisnuit pana acum, aceasta confuzie legislativa se regaseste in urmatorul chestionar auto:



Garcea chestionatorul a ales varianta A, specifica art. 83, (3). Dar, conform Art. 142, g), varianta corecta este pe jumatate B, respectiv cea referitoare la oprirea voluntara. In acest caz el nu mai poate fi acuzat decat ca nu a evitat acest subiect unde legea se bate cap in cap.


O combinatie intre mentalitatea medievala placata cu tehnologie moderna si poate fi vazuta, de exemplu, la titulatura indicatorului „Refugiu rezervat depanarii”. Precizarea in cauza mi se pare absolut imbecila. Inca nu s-au nascut masinile destepte care sa faca pana tocmai la acest semn. Parca si vad vreo alarma de bord cu avertizarea „Pana in maxim 30 minute”… Nu are absolut nici o logica sa nu extinzi scopul acestui indicator la orice situatie de urgenta. Stationarea poate fi impusa de alte circumstante decat cele ale depanarii. Poate mi-e rau, poate vreau sa schimb ordinea bagajelor de pe bancheta din spate, poate se aude ceva ciudat in portbagaj, etc. Daca am oprit acolo nu inseamna ca vreau sa depanez. Depanarea e una dintre multiplele situatii de urgenta pentru care se poate folosi refugiul. Daca tot ai facut un astfel de spatiu acolo, de ce sa nu-l foloseasca cei care au nevoie de o oprire, indiferent de natura opririi.



O astfel de precizare artificiala ii poate permite lui Garcea politistul sa ma amendeze daca sunt „prins” ca stationez pe refugiu si nu umblu la motor sau la roata. Desigur, am aratat, asta e si scopul lui Garcea guvernantul aflat in intelegere tacita cu Garcea legislatorul. Ca poate sunt colegi de partid...

Mai mult decat atat, parerea mea este ca un astfel de spatiu nici macar n-ar trebui sa fie semnalizat. Eventual doar el ar putea fi doar presemnalizat cu un indicator de genul „Refugiu la 3 km”, ceea ce ar putea ajuta soferii sa isi planifice oprirea din timp.

Poate ca precizarea acestui lucru nu ar conta prea mult la nivelul legislatiei. Dar, profitand de lipsa unei astfel de precizari, Garcea chestionatorul a amplificat gogomania intr-un chestionar facut dupa chipul si asemanarea sa:



Raspunsul variantei B este dat incorect de Garcea chestionatorul. Singurul raspuns corect acceptat de el este doar varianta A. Este remarcabila explicatia video pentru acest chestionar din site-ul scoalarutiera. Inceputul ei suna astfel „Indicatorul se numeste refugiu rezervat depanarii…” Doar ca intrebarea, dupa cum se vede, se refera la semnificatia lui si nu la denumire. Probabil ca cei de la site-ul acesta au inteles si ei absurditatea situatiei si au incercat sa o dreaga cumva fara sa-si supere seful…

Consider ca un astfel de refugiu trebuie sa fie accesibil si pentru situatiile de opriri voluntare, nu doar pentru cele de urgenta. Un sistem social care chiar ar avea grija de integritatea morala a cetatenilor sai ar trebui sa creeze mai multe astfel de spatii de relaxare in timpul calatoriei. Din pacate capitalismul in general creeaza o mentalitate grabita, un fel de „fast-life” care conduce, paradoxal, la scurtarea vietii cu toate ca cel care e infestat de ea vrea sa traiasca cat mai mult si cat mai repede. Accidentele rutiere care urmeaza acestui hedonism capitalist al grabei implica una dintre multiplele fete ale scurtarii vietii ca urmare a acestei mentalitati de „fast-life”. Toata lumea e grabita sa ajunga mai repede. Profesionistii in transporturi se grabesc pentru a comercializa mai multe. Cei aflati in concediu se grabesc pentru mai multe ore de relaxare, in conditiile in care toata viata or e un stres si o agonisire disperata. Daca capitalismului chiar i-ar pasa de viata „supusilor”, atunci ar creste numarul acestor refugii si ar inlocui mesajele din reclame (fast-life), aflate pe marginea drumurilor cu mesaje de genul „Priveste cerul!” sau „Luati o pauza! Lucruri minunate pot fi vazute si aici”. Insa capitalismul are nevoie de sclavi grabiti si nemultumiti, nu de oameni demni si independenti.

Cred ca legislatia trebuie sa precizeze o situatie in care incalcarea marcajului continuu trebuie sa fie permisa. HG 1391/2006, actualizata 2014 privind circulatia pe drumurile publice spune la Art. 120 (1):

„Se interzice depasirea vehiculelor:
i) cand pentru efectuarea manevrei se incalca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula, chiar si partial, pe sensul opus, ori se incalca marcajul care delimiteaza spatiul de interzicere;”

O incalcare a acestuia poate fi justificata in cazul aparitiei unui obstacol pe drum. E absurd ca un sofer sa stea in spatele unui astfel de obstacol situat pe o portiune de drum cu marcaj continuu pentru ca legea nu permite incalcarea lui. Asadar legea trebuie sa precizeze o astfel de exceptie.

O alta problema este existenta a doua categorii de indicatoare pentru limitarea vitezei maxime numit „Limitare de viteza”; care arata asa:


si pentru limitarea vitezei minime numit „Viteza minima obligatorie”, care arata asa:


Din nefericire pentru mintea lui creata exista cazuri de limitare minima de viteza, Limita superioara nu e singura limita. Limita este si cea inferioara, dupa cum e cea de 50 km/h sub care nu se poate cobori pe autostrada. Pornind de la aceasta ambiguitate, chestionarul de mai jos are situatii in care nicio varianta nu este adevarata.



Dupa Garcea chestionatorul Raspunsul corect este A. Raspunsul A insa este valabil doar in cazul in care exista limitare maxima de viteza. In cazul acesta varianta A nu mai este valabila; depasirea se poate face doar cu o viteza mai mare de 50 km/h.



O alta problema este numele urmatorului indicator :



El se numeste „organizarea traficului pe benzi de circulatie”. Dupa cum se vede, e destul de intuitiv. El semnifica obligarea circulatiei vehiculelor de trafic greu doar pe banda 1. Un astfel de semn e specific perioadei dictaturii comuniste. Logica existentei lui se justifica in trecut: masinile mari ce transportau diferite marfuri mergeau mai incet. Autoturismele romanesti facute pe timpul comunismului erau mult mai incete decat cele occidentale. Dar cele mari erau mai incete decat ele, fiind chiar mai proaste decat ele. Pentru a nu incurca circulatia, se vede ca masinile mari erau restrictionate pe prima banda pe unele drumuri.

Intre timp, a devenit o regula pentru toata lumea sa circule pe prima banda si sa foloseasca restul de benzi doar la depasiri sau cand e neaparata nevoie. Asa ca el a cam devenit inutil. Nu stiu daca mai este pe undeva acest panou. Apoi, in zilele noastre masinile mari merg acum cu aceleasi viteze precum autoturismele. Oricum, chiar si in trecut masinile occidentale, stim bine, au fost mereu la inaltime si n-au avut probleme cu viteza prea mica precum cele din Romania de pana acum 15-20 de ani. N-am gasit un panou similar in indicatoarele rutiere occidentale, asa ca am dedus ca la ei nu au existat astfel de reglementari ale folosirii benzilor in functie de tonajul vehiculelor. Probabil ca din cauza asta denumirea acestui indicator e cam nepotrivita. Notiunea desemnata de numele ei este mult prea larga fata de aria indicatorului de aplicare doar la vehiculele mari. Eu unul as fi numit indicatorul de fata „interzicerea iesirii de pe banda 1 pentru masinile lente sau de mare tonaj”. Dar, repet, probabil ca mai bine ar fi eliminat din randul indicatoarelor pentru ca este inutil.

O alta problema este indicatorul rutier pentru „distanța de siguranța dintre vehicule, pentru viteze mai mari de 60 km/h”, cu care ne-am intalnit mai sus.

Iata cum arata el!



Vi se pare ca spune ceva despre viteza si distanta? Sunt doua masini ce merg pe axul drumului. Poate fi interpretat ca reglementare privind depasirea. Poate fi interpretat si ca permisivitate de merge pe axul drumului. Abia dupa ce ii aflam semnificatia, incepem sa-i deslusim si tainele. Cele doua fragmente de linie discontinua a axului drumului inseamna recomandare pentru viteze mai mici de 60 km/h, iar cele trei fragmente inseamna viteze mai mari de 60 km/h. E ca si cum ai invata o limba noua din alt grup de limbi decat cea nativa si intai memorezi cuvinte, fara legatura directa cu vreo semnificatie anume. Pentru ce mai pui un astfel de semn pe marginea drumului daca el nu e in stare sa devina un simbol pe care sa-l inteleaga toata lumea?

Acest semn este oligofrenic copiat dupa cel din Franta care arata astfel:




Panneau routier pour garder la distance entre les véhicules

Observam nu doar ca grafica e foarte intuitiva, dar si exista si text aditional care clarifica si mai mult semnificatia. Garcea legislatorul a preluat exact ceea ce este neexplicit din acest semn, dupa cusurul romanesc deja traditional de a importa cele mai negative lucruri ale occidentului. Nu mai exista artisti sau designeri in Romania care sa faca un semn intuitiv, care sa comunice o idee nu o tocire de informatie? Putea gasi, cu siguranta. Doar ca Garcea legislatorul a preferat sa le faca el, ca de, si el desena la sfarsitul caietelor inainte sa se apuce de tocire pentru a intra la drept. Mitul „mortii caprei vecinului” se regaseste in aceste lucruri marunte care au tras si inca vor trage mult timp de acum incolo Romania inapoi. Noroc ca soferul stie ca trebuie sa pastreze distanta si numai graba il poate face sa incalce aceasta regula.

Iata cum arata semnul in Marea Britanie:




asa arata in Spania:



aici in Islanda



In Romania nu. Noi suntem cei mai ezoterici europeni. Veniti aici de luati hermeneutica, europenilor care sunteti voi europeni! Intrebarea mea e simpla: cum dracu’ sa nu fii ultima tara din Europa cu o astfel de atitudine? Ori esti atat de prost incat nu poti sa comunici, ori nu vrei sa comunici si lucrurile vor merge cu intarziere. Rezultatul il putem vedea.





Share this article :

RSS-Entries and Comments

 

Copyright © 2014. baldovin opinius - All Rights Reserved